Artiștii ca pedagogi, pedagogii ca artiști
Prima întâlnire din cadrul proiectului a fost deschisă cu o serie de studii de caz în care metodele pedagogice de predare au fost înlocuite de cele artistice. Unul dintre exemple a venit din proiectul Accept Lecții de Română / Accept Lecții de Maghiară, inițiat în 2019 de duo-ul artistic Monotremu (Gabriel Boldiș și Laura Borotea), la invitația Szilviei Németh (T-Tudok) și cu sprijinul primarului Elemér Laczkó-Albert, la Remetea (Harghita).
Scopul atelierelor realizate la Remetea a fost de a lucra intensiv cu elevi maghiari care aveau dificultăți de a utiliza limba română, și care trebuiau să facă față primelor examene naționale. Abordarea Monotremu a fost să excludă lecțiile rigide și referințele romantice literare din manual, care ar fi pus în dificultate orice elev român, nu doar pe cei a căror limbă maternă e maghiara, iar la schimb să propună o apropiere și o familiarizare cu cultura română contemporană prin resurse oferite de artele vizuale, exerciții literare de actualitate (inclusiv mesaje graffiti), sau filme independente de autor. Refuzând prezența unui traducător care să faciliteze comunicarea la clasă (artiștii nu vorbeau maghiara), duo-ul a consolidat comunicarea non-verbală și paraverbală, cultivând capacitatea fiecăruia de a se exprima. Proiectul s-a extins prin organizarea unei tabere la Săcădat, Mureș, cu întâlniri între copii români și maghiari, alături de artiștii invitați Anca Benera & Arnold Estefan, Sillyconductor & Ami Lungu și Florin Flueraș, ce au consolidat mai departe încrederea de sine a fiecărui participant. În urma unui studiu sociologic realizat de Omnibus, Gheorgheni, printre rezultatele concrete obținute în urma acestui program, s-au numărat calificative mai bune atât la materiile de bază precum matematica, dar și la examenele de limbă română.
Un al doilea studiu de caz a venit din elaborarea unui manual de arte și abilități practice pentru clasa a III-a, coordonat de Laura Borotea. Realizarea acestui manual a reprezentat un efort considerabil în schimbarea unor paradigme legate de subreprezentarea de gen a artistelor, conținuturile preluate de la manuale precedente, sau intrumentalizarea artei în scopuri naționaliste. Deși inserarea unor artiste precum Geta Brătescu, sau introducerea unor referințe de fotografie sau ilustrație a fost privită cu neîncredere, propunerea de manual a fost acceptată la licitația concurs, și, peste ani, a dat rezultate pozitivă la clasele unde a fost pus în practică.
La final, Brigita Almași, artistă și profesoară de arte vizuale, a prezentat comparativ trei sisteme de educație alternative – Montessori, Waldorf și Reggio Emilia, subliniind felul în care aceste instituții acordă o mare importanță mediului fizic de învățare, în care elementele fizice (precum mobilierul interior/exterior), sunt gândite să stârnească curiozitatea copiilor, pentru a facilita o educație experiențială, cu efecte pe termen lung. Întâlnirile din cadrul acestei prime sesiuni au conturat nevoia unui cadru de lucru comun, capabil să actualizeze metodele pedagogice în contexte specifice și pentru nevoi reale din comunități concrete.
Activitate din cadrul proiectului All Schools Should Be Art Schools, finanțat prin programul Power Station+ | Școli creative, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii, în cadrul Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023″.
